Președintele la protest

Și dacă Președintele era la protest…

Știm cum a fost la protest, cu violență și intervenții nejustificate din partea jandarmeriei. Practic, două tabere puse pe o tablă de șah – aka Piața Victoriei și o forță PSD-istă care a condus jocul cum a vrut. 

Mă tot gândesc, ar fi fost la fel dacă venea și președintele la protest? 

Unii spun că un președinte nu ar trebui să vină la un protest care nu este aprobat, însă știm bine că președintele a mai ieșit în stradă în 2017. Mai multe despre prezența unui președinte au protest au scris alții care s-au documentat mai bine în acest sens.

Da, știu, o să spuneți că nu se putea, că ar fi venit cu gardă de corp, că ar fi venit cu mama sau tata. Din partea mea, ar fi putut veni doar cu îngerașul păzitor, în mod clar, indiferent ce s-ar fi întâmplat, și-ar fi asigurat votul la următoarea canditatură.

Contrar, dacă lucrurile ar fi decurs la fel cu președintele în mijlocul mulțimii, atunci suntem o nație care poate și fără!! 

În altă ordine de idei, cred că la astfel de evenimente se generalizează fără sens. Ce mi se pare nu e corect să generalizăm:

  1. Numărul celor prezenți. Că au fost 65.000, că au fost doar câteva mii, cred că nu contează mai mult ca insistențele oamenilor de a schimba situația actuală a țării. Nu e ca și cum un număr fix de oameni au fost prezenți acolo la o oră fixă. Timp de câteva ore bune, oamenii au tot venit și au plecat, fiecare cu motivele proprii. Mare parte, da, au fost de la început și au rămas până la sfârșit sau au sfârșit pe la secții sau chiar pe la spital. 
  2. Că a fost meetingul diasporei. Prea puțini au fost cei veniți din afară. În mare, au fost bucureștenii, corporatiștii, oamenii smart ai Bucureștiului, cum îi numesc eu (nu Firea). 

Am prieteni care au venit la protest de la Galați și sunt mândră că au fost mulți alții ca ei. De multe ori cred că noi, cei din București purtăm pe spate o greutate mai mare decât ceilalți. Și când zic asta, mă refer la mai multe aspecte, de la condițiile de mers cu metroul la birou, până responsabilitatea de a cere, periodic, drepturile întregii țări, atunci când sunt proteste spontane.

Discursul Președintelui – luni, 13 august 

Am spus pe facebook faptul că simt că suntem o țară fără președinte. Și cam așa e. El este pasiv cu totul. Durează prea mult ca toți consilierii dumnealui să ia inițiativă să dea un mesaj public. Și zău, când țara arde, intervenția salvatoare se face pe facebook?  

Peste 5500 de oameni au reacționat cu emoticon nervos la postarea președenției. Oare de ce? Pentru că nu ajută la nimic, evident. Și-mi vine în gând vorba lui Micuțu din parodia *Iohannis – Ponta*. Pentru cei care nu știți, vedeți aici: Fă ceva, țin-te de p… fă ceva! Dă-ne nouă încredere…
.

Leave a Comment