Mall-urile devin spații din ce în ce mai interesante, care își dau interesul pentru a crea o experiență plăcută vizitatorilor, cu oferte variate, care întâlnesc așteptările acestora și chiar reușesc să surprindă cu inițiative admirabile.
Un personaj al cărui nume, parcurs rapid, amintește de Micul Prinț, Melcul Prinț abordează aceeași problematică a poveștii menționate anterior: ego-ul și drumul inițiatic. Lăsăm preconcepțiile deoparte și aflăm despre noul roman.
Într-o dimineață de toamnă, Melcul Prinț și-a dat seama că nu știe cine este. Convins că fiecare dintre noi este mai mult decât un simplu nume, pornește în aventura vieții sale, cea mai mare aventură a oricărui erou: descoperirea de sine. Călare pe un melcteorit ajunge în Melxopotamia, o țară a cărei formă de guvernământ este anarhia constituțională și a cărei economie se bazează pe industria melcalurgică, pe industria constructoare de melcomotive, dar și pe ploile de melcteoriți.
Aici se întâlnește cu Melc Capone, cel mai mare gangsteropod, cu Melcduza Zuza și Melca Sirenă, dar și cu Melcfisto, și descoperă că există nenumărate și nebănuite feluri de melci (melci de apă dulce și melci de apă minerală, melci de limonadă, melci marini și melci submarini, melcâini și melhiene, și chiar și niște melci maramureșeni, originari din nordul României, care au pe partea din față a cochiliei, ca semn distinctiv, sigla Ferrari). Melcredo quia absurdum, cum ar veni.
Aventura sa este un parcurs inițiatic, o odisee a spiritului ludic și imaginativ, a acelei părți din noi care trebuie să învețe din nou să viseze, să zâmbească, să privească și să înțeleagă, să trăiască pe îndelete și fără grabă.
Melc-avertisment: indiferent cum alegeți să vă trăiți aventura personală – cu viteza melcului sau cu viteza amețitoare a secolului în care trăim – trebuie să țineți minte un lucru: cele mai lungi și mai dificile călătorii le avem înăuntrul, nu în afara noastră.
Iulian Tănase s-a născut pe 3 septembrie 1973 la Moinești, Bacău. A absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti în 1999, și Facultatea de Filosofie, Universitatea București, în 2010. A fost redactor la revistele satirice Academia Cațavencu (1997-2010) și Kamikaze(2010-2011). Din 2004 este realizator de programe la Radio Guerrilla, fiind în prezent gazda unui matinal de weekend intitulat Războiul Sfârșitului Săptămânii.
Este profesor de creative writing și antrenor de storytelling pentru copii și adulți.
Dintre volumele publicate în România: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate(2000), Iubitafizica (2002, 2003, 2013), Sora exactă (2003), Ochiul exploziv (2006), Trusa instalatorului de umbre (2006, împreună cu Dan Stanciu), Abisa (2007, 2016), Adora(2009), Cucamonga (2011), Oase migratoare (2011), Manualul Îmblânzitorului de Cafele(2013), Teoria tăcerii (2015), Experimentul MAMATATA (2015), Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat (2017).
În străinătate a publicat volumele: Balkanische Alphabete (împreună cu Constantin Acosmei și Vasile Leac), traduceri de: Sabine Küchler, Hans Till și Ernest Wichner, Wunderhorn, Heidelberg (2009), Aimétaphysique (la science des amours imaginaires), traducere de Valentina Butoescu, Éditions Le Coudrier, Belgia (2010), La Demonadologio, traducere în esperanto de Ionel Oneț, Eldonejo Bero, Rotterdam (2013).
După texte de Iulian Tănase s-au făcut câteva spectacole de teatru: Șotron (regia: Nona Ciobanu, Ljubljana, 2010); Iubitafizica (producție a Lightwave Theatre Company, 2014); Teoria tăcerii (spectacol-lectură în regia Marianei Cămărășan, Festivalul de Teatru Undercloud, 2017); Sunt eu, Annabel (producție a Lightwave Theatre Company, 2017).
A participat ca visiting writer la programul International Writers Workshop, Hong Kong (2008) și, cu lucrări, la London International Festival of Surrealism (2007, 2008). Este prezent cu texte în reviste și antologii din România, Germania, Austria, Anglia, Statele Unite, Hong Kong, Slovenia, Cehia, Franța. A susținut lecturi publice în China, Hong Kong, Germania, Austria, Italia, Slovenia, România.
În 2009, Iulian Tănase a primit Premiul Hubert Burda pentru tineri poeți din Europa de Est (Offenburg, Germania), iar în 2011 Premiul 1+1+1=1 Trinitate / Literatură (Graz, Austria).
Mircea Pop a studiat grafica la Universitatea Națională de Arte. A ilustrat peste 20 de cărți, câștigând premiul pentru ilustrație de carte la concursul Cele mai frumoase cărți din România pentru volumul Lecții de dans pentru vârstnici și avansați, de Bohumil Hrabal.
Din motivația juriului: „Simple, dar curajoase, cu o notă personală puternică, ilustraţiile lui Mircea Pop îl reprezintă ca pe o voce unică în peisajul ilustratorilor tineri din România. Desenele lui sunt migăloase, cu un aport de acurateţe, simplitate – acestea «se epurează» prin haşurare şi devin, totodată, vibrante”.
Mircea spune despre sine că este workaholic, îi plac animalele, își dorește să fie pace în lume și nu suportă politicienii.
Mai știți cum e numită luna noiembrie în tradiția populară? Sâmbătă, 5 Brumar, de la ora 11:00, vă puteți aminti, sau puteți afla, dragii copii. Veți răsfoi cartea la Ceainăria Cărturești Verona, unde Iulia Iordan și Veronica Neacșu vă vor aștepta cu paginile deschise, ca să aflați poveștile din spatele lunilor din calendar, așa cum s-au transmis ele de la stră-stră-stră-stră-bunici
Ce se întâmplă la Ceainărie? Veți citi, veți povesti și veți desena propriile calendare cu un pic de ajutor de la autoarele cărții. Pentru inspirație, veți putea admira planșele originale ilustrate de Veronica, expuse în ceainărie între 1 și 15 noiembrie.
Intrarea este liberă, dar locurile sunt limitate. Pentru a rezerva un loc, puteți scrie la inscrieri@carturesti.net. O carte cu povești vechi românești repovestite pentru cei mici de Iulia Iordan și ilustrate inedit de Veronica Neacșu, “Povești din calendar” adună laolaltă douăzeci și două de feluri de a călători în timp pe vremea când Dumnezeu și sfinții se plimbau pe pământ, când zăpada nu avea culoare sau pe vremea când Ileana Cosânseana pocnea din biciul ei fermecat pentru a-și transforma palatele într-un măr de aur.
“Povești din calendar” le deschide celor mici și celor mari o fereastră asupra obiceiurilor, tradițiilor și credințelor populare despre timpuri și anotimpuri, care au fost șlefuite generații de-a rândul, dar peste care s-a așternut uitarea în ultimele decenii. Această carte este și un prilej de recuperare și rememorare a lor.
“Povești din calendar”este o carte începută pe un blog acum 5 ani, când mai întreprindeam din când în când câte o călătorie în timp, spre copilăria mea ajutându-mă de memorie, dar mai ales de cărțile de folclor din preajmă. Din ele mai apoi vă povesteam și repovesteam aici poezii sau povești. Era o nevoie de a scoate din uitare poveștile neobișnuite, necunoscute, prăfuite, dar atât de vii, profunde și în același timp candide. Mai era la mijloc și intenția de a le face mai citibile, mai apropiate de cititorul mic sau mare contemporan.
De ce din calendar? Calendarul popular este modul prin intermediul căruia societățile tradiționale priveau lumea, fiind în același timp sistemul de gândire în jurul căruia se ordona timpul lor cotidian sau cel sacru, respectiv magic. Faptul că fiecare moment, zi, oră, lună, anotimp erau investite cu un anumit tip de încărcătură magică, a dat naștere unei diversități debordante de povești cu caracter apotropaic. - Iulia Iordan, autoarea cărții
Cartea este disponibilă spre vânzare în librării și online.